Inselaciunea este o actiune ce se pedepseste penal si constituie inducerea in eroare a subiectului pasiv in mod intentionat, cu scopul de a dobandi un beneficiu ilegal. Cand vine vorba de aceasta speta, cel ce savarseste infractiunea, premediteaza obtinerea bunului nefiind inca in posesia sa, precum nici increderea persoanei vatamate. Asta inseamna, ca pentru a obtine bunul, intai va trebui sa castige increderea subiectului pasiv. Deseori inselaciunea este confundata cu furtul sau abuzul de incredere.
Eu iti voi explica mai multe despre aceste situatii si care sunt diferentele. Daca vreodata te afli intr-o astfel de situatie, eu sunt un avocat drept penal ce te poate ajuta.
Inselaciunea
Conform Codului Penal art. 244 inselaciunea este “(1) Inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani. (2) Inselaciunea savarsita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni. (3) Impacarea inlatura raspunderea penala”.
Mijloacele si modalitatile prin care un faptuitor convinge victima sa creada minciuni ce il induc in eroare sau ii va produce o iluzie a adevarului, pot fi de diferite tipuri. Astfel, bunul intrat in posesia faptuitorului este dobandit intr-un mod ilicit. Insa aceste minciuni sunt sustinute si intarite si de alte fapte frauduloase, prin nume, calitati, inscenari ale faptelor, distorsionare a adevarului, in asa fel incat victima sa fie convinsa de minciuna, deci fapta este incadrata ca varianta agravata. Bunul poate fi obtinut si fara increderea victimei, dar apoi fapta se va incadra la infractiunea de furt. Printre modalitatile de inselaciune se enumara: prefacatoria, ademenirea, amagirea, intriga, uneltirea, viclenia, trucajul, etc.
Daca te afli vreodata in situatia in care simti ca cineva increarca diferite tertipuri pentru a obtine ceva, pastreaza-ti calmul, incearca sa aduni dovezi inainte de a face acuzatii si apeleaza la serviciile mele, avocat Roxana Pop.
Abuzul de incredere
Infractiunea si abuzul de incredere sunt destul de simetrice, motiv pentru care sunt deseori confundate. Totusi, in acest caz, faptuitorul a obtinut increderea victimei in mod licit, deja aflandu-se in posesia bunului in momentul de inceput in care se savarseste infractiunea care conform art. 236 victima a ”incredintat in baza unui titlu si cu un anumit scop” bunul. Aici faptuitorul decide sa isi insuseasca acel bun sau sa refuze sa-l returneze. De asemenea, cele doua mai pot si asimilate si cu furtul sau dreptul de retentie. De aceea, in astfel de cazuri, limita trebuie trasata dupa analizarea elementului material, dar si a legilor.
Abuzul de incredere este de altfel prezent si in cazul inselaciunii si a furtului. Deoarece in Codul Penal se foloseste termenul de “alte mijloace frauduloase”, acestea fiind “nume sau calitati mincinoase”, nu inseamna ca sunt exhaustive. Legea este destul de vaga, desi ar trebui sa defineasca in mod clar si precis infractiunile si legile aplicate. Spre exemplu “viclenia”, ce inseamna a prezenta o fapta falsa ca fiind adevarata sau invers, nu va fi incriminata decat in cazul in care este produsa in legatura cu un raport patrimonial si daca se produce o paguba. Deci legea penala nu va pedepsi aceasta pacalire daca nu vizeaza patrimoniul, doar pe cea ce aduce un prejudiciu material.
In astfel de cazuri se impune apelarea la un avocat in drept penal, iar eu te pot ajuta. Fiindca doar avocatul poate sa prevada circumstantele spetei si consecintele ce urmeaza in functie de caz. Eu te poate indruma si reprezenta juridic daca te afli intr-o astfel de situatie.
